Istoricul unitatii de invatamant.

Conform scriptelor, şcoala din Măxineni a fost înfinţată în anul 1878, în vechea vatră a satului Măxineni. iniţial, a funcţionat ca şcoală primară, apoi ca şcoală generală de şapte ani, devenind, mai târziu, în anul 1963, Liceul „Matei Basarab”. iniţial, a funcţionat ca liceu teoretic cu profil real, prima promoţie constând în două clase a câte 44 de elevi, fiecare. In anul 1976 liceul devine unitate şcolară cu învăţământ obigatoriu de 10 ani. In anul 1989 se reînfiinţează liceul, având doar o singură clasă care a mers în lichidare până în anul 1992 iar în perioada 1992-1995 a funcţionat cu regim de şcoală generală, având şi o clasă de mecanizatori. In anul 1995 se reînfiinţează liceul cu profil de piscicultura pe baza a 180 de declaraţii ale locuitorilor din comunele şi satele învecinate. In prezent, funcţionează cu patru clase s primare, patru clase gimnaziale, o clasă de liceu rată directă, o clasă de liceu rată progresivă, două clase de liceu frecvenţă redusă, două clase de arte şi meserii şi o clasă an complementar. Liceul dispune de cabinete de biologie, informatică, geografie, chimie, literatură, echipate modern, conform standardelor.

Liceul Tehnologic ,,Matei Basarab,,din Măxineni are în structura sa Grădiniţa Măxineni, Școala primara Latinu, grădiniţa Latinu, Școala gimnaziala Corbu Nou, Gradinita Corbu nou, Scoala primara Corbu Vechi.

Şcoala cu clasele I-VIII “Timotei Petride” funcţionează în satul Latinu. în dicţionarul geografic relativ se precizează că între sate, fiind tină şi noroi, oamenii au numit localitatea „Letinu” de unde actuala denumire. Şcoala din Latinu s-a înfiinţat în anul 1863 iar cursurile erau predate de către logofătul Ene Cristescu. în anul 1882 s-a numit învăţător titular, era şcoală de adulţi şi avea o grădiniţă şcolară bine plantată. Comuna a fost complet distrasă de război, nici biserica nici şcoala, nici primăria, nicio casă nu a rămas în picioare. Şcoala s-a reconstruit iar în anul 1920, s-a mai adăugat un corp de clădire. în anul 2002 şcoala a intrat într-un program de reabilitare al şcolilor din mediul rural prin Banca Mondială, făcându-se o investiţie de 180.000 lei, din care 9.000 de la fondul local. Şcoala fost dotată cu mobilier modern, s-a consolidat întreaga clădire, s-au refăcut cinci săli de clasă din cele şapte existente. Actualmente, şcoala cu clasele I-IV Latinu are un efectiv de 47 de elevi şi 3 cadre didactice. La propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, în data de 6 iunie 2003, şcolii i s-a atribuit numele profesorului Timotei Petride, fiul preotului Sava Petride care a reconstruit biserica din Latinu.

Grădiniţa din satul Latinu funcţionează în clădirea fostului dispensar veterinar care a fost preluată de Primăria Măxineni. Clădirea a fost construită în anul 1952.

Măria Simizeanu, în anul 1935 a finanţat construirea şcolii din Corbu.

 Manastirea Maxineni

Manastirea Maxineni este situata în Sud-Estul României, în cadrul Episcopiei Dunarii de Jos din Mitropolia Munteniei, în arealul comunei cu acelasi nume din judetul Braila, la 9 km Nord-Nord-Est de satul Maxineni si 35 km Nord-Vest de municipiul Braila, chiar în apropierea zonei de confluenta a râului Buzau cu Siretul.

În momentul de fata, manastirea Maxineni adaposteste 12 calugari care duc o viata de obste, sub conducerea spirituala a lui Paisie Agache. Manastirea Maxineni este una dintre principalele ctitorii ale domnitorului Matei Basarab si ale sotiei sale, Elena si a fost construita în perioada anilor 1637-1638, primind hramul “Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul”. Abia la 25 iunie 1651 a avut loc sfintirea sfântului lacas monahal din comuna braileana Maxineni.

Primul egumen al acestei ctitoriei domnesti a fost ieromonahul Chiril, amintit în documentul de înfiintare a manastirii din anul 1638. Manastirea Maxineni a mai fost consemnata, ulterior, într-un hrisov semnat de Matei Basarab la 27 noiembrie 1640, în care se spune ca manastirea aceasta este una dintre marile sale ctitorii. Asezamântul monahal urma sa aiba un loc important în sistemul de aparare al Tarii Românesti deoarece se afla în imediata apropiere a raialei turcesti de la Braila.

Acest rol de aparare si de avanpost al manastirii Maxineni se poate explica si prin grosimea zidurilor bisericii care atingeau un metru si jumatate, iar fundatia se afla la 2,5 metri sub pamânt. Manastirea Maxineni a avut, de la bun început, un rol spiritual, duhovnicesc, dar si unul militar si politic, ceea ce a determinat ostile straine sa recurga la atacuri si la numeroase tentative de distrugere.

De aceea, domnitorii Tarii Românesti au întarit starea materiala a manastirii Maxineni, printre ei amintindu-i pe Mihnea al III-lea (Mihail Radu), Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Stefan Cantacuzino, etc.

Cu toate acestea, din cauza vremurilor vitrege si ale deselor inundatii de la mijlocul secolului 18, provocate de revarsarile râului Siret, Manastirea Maxineni a fost parasita, ramânând pustie, fara egumen si calugari. Pentru a fi salvata, domnul Tarii Românesti, Grigore al II-lea Ghica a transformat-o, în anul 1750, într-un metoc care era administrat de egumenul manastirii “Sfântul Ioan” din Focsani.

În urma cutremurului din 14 octombrie 1802 dar si a celor din 1837 si 1856, acest asezamânt monahal a decazut. Abia în anul 1858, Guvernul a aprobat finantarea pentru recladirea bisericii sub coordonarea arhitectului Schatter si prin grija caimacamului Alexandru Ghica si a egumenului Ciprian.

Dupa 1864, biserica manastirii a devenit biserica de mir, functionând asa pâna la 17 februarie 1917 când, în timpul luptelor din primul razboi mondial, a fost complet distrusa de obuzele tancurilor germane, ramânând în ruina peste 70 de ani.

Ulterior, în data de 24 iunie 1990, protosinghelul Simion Victor Ovezea a oficiat prima slujba a sfintei Liturghii, punând bazele unei noi comunitati monahale în apropierea zidurilor ruinate ale vechiului lacas de cult de la Maxineni.

În prezent, acest complex monahal se afla în plin proces de extindere, atât în ceea ce priveste constructiile cât si a cresterii numarului de calugari. Dupa moartea lui Simion Victor Ovezea, efortul de dezvoltare a manastirii Maxineni a fost continuat de obstea de monahi în frunte cu staretul Paisie Agache, sprijinit si de Primaria municipiului Braila dar si de numerosi credinciosi.

Tot la 24 iunie dar în anul 2004, P.S. Episcop Casian al Dunarii de Jos a oficiat slujba de sfintire a noii biserici de la Manastirea Maxineni al carui hram este “Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul”.

În loc de concluzii…

A fost pentru prima data când am ajuns la Manastirea din Maxineni. Despre frumusetea ei auzisem de la parintele Arsenie Papacioc tocmai de la Techirghiol. Am vazut poze multe si am citit în carti dar realitatea de la fata locului nu se compara. Senzatia pe care o ai, pasind pragul acestui sfânt lacas, nu se poate descrie în cuvinte. Trebuie sa mergi, sa vezi si sa simti.